Importanta comunicarii in procesul de consultanta

Ce este consultantaConsultanta este o activitate specifica prestata de o firma / persoana specializata pe un domeniu concret (financiar, juridic, tehnic, marketing, management, resurse umane etc.), prin care ofera ghidare, consiliere si indrumare unei firme / persoane care are de desfasurat activitati specifice pe acele domenii si nu are experienta / resursele interne necesare.
Cu alte cuvinte, prin consultanta se urmareste rezolvarea problemelor specifice, pe un anumit domeniu / proiect, ale beneficiarului. Tocmai de aceea, procesul de consultanta implica participarea activa a consultantului si a beneficiarului, avand la baza un parteneriat solid intre cei doi.
Etapele unui proiect de consultanta tipic sunt:
1. analiza unei probleme / set de probleme din organizatia beneficiarului
2. propunerea unor solutii din partea consultantului pentru inlaturarea / diminuarea unor efecte negative in organizatia beneficiarului, pentru urmarirea unei oportunitati de afaceri, pentru cresterea eficientei / eficacitatii activitatii curente, pentru accesarea unor resurse etc
3. implementarea recomandarilor cuprinse in raportul consultantului. Ulterior acestei etape, in organizatia client ar trebui sa rezulte un set de beneficii care sa justifice investitia initiala in consultanta

In practica, parcurgerea cu succes a etapelor de mai sus (si implicit atingerea obiectivelor stabilite de catre beneficiar) este un proces care depinde de mai multe variabile, si in special de gradul de implicare a beneficiarului in contractarea-derularea-finalizarea misiunii de consultanta.

Sarcinile consultantului

Intr-o statistica facuta de FEACO, Federatia Europena a Asociatiilor de Consultanta, clientii din Europa considera importante in selectarea consultantului, in ordine, urmatoarele: solutia livrata, relatia consultant-beneficiar, echipa, experienta si referintele, pretul si structura acestuia.

Livrarea unui produs de calitate inalta rezulta din accentul pus pe beneficiar, prin urmare, principalul obiectiv al consultantului consta in crearea si mentinerea unei relatii cat mai apropiate cu beneficiarul.
In acest sens, caracteristicile principale pentru desfasurarea unei activitati de consultanta includ:
- Intelegerea nevoilor reale ale beneficiarului
- Angajamentul deplin pentru nevoile si bunastarea beneficiarului
- Confidentialitatea
- Valoarea baneasca
- Obtinerea si pastrarea increderii, loialitatii si in final fidelitatii beneficiarului
Succesul proiectului trebuie sa constituie un obiectiv comun atat pentru beneficiar cat si pentru consultant.

Pasii prin care trece consultantul in desfasurarea activitatii de consultanta pentru un beneficiar sunt urmatorii:
- consultantul identifica impreuna cu beneficiarul solutiile optime pentru proiectul pe care beneficiarul doreste sa-l implementeze in cadrul companiei sale
- consultantul prezinta beneficiarului sursele de finantare si ii explica procedurile prin care se pot obtine finantari pentru afacerea sa
- beneficiarul primeste asistenta in redactarea proiectului si pregatirea dosarului cu documentatia necesara a fi depusa la institutiile finantatoare
- consultantul asigura asistenta continua beneficiarului la implementarea proiectului (proceduri de achizitii, dosare pentru cereri de plata, etc)
- consultantul asista beneficiarul in faza post-implementare proiect

Rolurile consultantului

Un consultant trebuie sa-si inteleaga foarte bine domeniul de competenta pentru a putea sa adauge valoare afacerii beneficiarului.

Consultantul poate actiona ca un expert in conditiile in care are cunostintele si experienta necesare pentru a rezolva problema aparuta. Beneficiarul va hotari asupra solutiilor si modului de implementare a acestora, fiind unicul care raspunde pentru deciziile luate.

In cazul in care actioneaza ca un angajat al beneficiarului pe un anumit domeniu, consultantul devine „mana dreapta” (pair of hands) a beneficiarului si implementeaza deciziile acestuia. In acest caz, beneficiarul va detine in totalitate raspunderea pentru deciziile luate, consultantul avand doar rolul de a implementa solutia aleasa de beneficiar, aplicand cunostintele si experienta sa in domeniul respectiv. Evaluarea activitatii consultantului este facuta de catre beneficiar.

Varianta ideala este ca intre consultant si beneficiar sa se stabileasca o relatie de colaborare. Consultantul devine persoana care ajuta beneficiarul sa rezolve problemele organizatiei, lucrand impreuna cu beneficiarul in vederea obtinerii rezultatelor asteptate. In cadrul acestei relatii, consultantul si beneficiarul se afla pe pozitii egale, iar raspunderea pentru deciziile luate revine amandurora, in mod egal.

Rolul consultantului in relatia cu beneficiarul trebuie sa fie stabilit foarte clar inca de la inceputul colaborarii si sa reiasa din contractul incheiat cu acesta. Oricare ar fi relatia care se stabileste intre beneficiar si consultant, comunicarea permanenta intre acestia este foarte importanta.

Implicarea beneficiarului este obligatorie in procesul de consultanta

Un proiect de consultanta in care beneficiarul are un rol activ are probabilitate mai mare de a se concretiza in valoare adaugata pentru afacerea acestuia.

Gradul de implicare a beneficiarului este strans legat de relatia stabilita intre el si consultant si de increderea pe care beneficiarul o acorda acestuia. Castigarea increderii beneficiarului este un punct cheie pentru consultant, insa se face destul de greu, deoarece beneficiarul intra in relatia cu consultantul aducandu-si grijile referitoare la viitorul societatii sale, temeri in legatura cu actiunile si comportamentul consultantului si nelinistea cauzata de experiente negative traite de el sau alte persoane in relatia cu alti consultanti.

Pentru a intelege care sunt temerile beneficiarului, consultantul trebuie sa se puna in locul lui. Principalele temeri ale beneficiarului nu sunt legate de expertiza consultantului (aceasta fiind usor de demonstrat intr-o prima intalnire), ci mai ales de atitudinea consultantului fata de beneficiar, de nevoile si interesele lui. Pe de-o parte, beneficiarul se poate simti amenintat si sa-i fie teama ca risca sa piarda controlul asupra propriei afaceri. Este sceptic in legatura cu competentele consultantului, ingrijorat ca va fi inselat si este rezervat in a dezvalui consultantului aspecte considerate confidentiale din organizatie.

Relatia consultant-beneficiar este bazata pe incredere

Pentru a castiga increderea beneficiarilor, un consultant trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

1. Sa inteleaga beneficiarul si nevoile lui
2. Sa fie consecvent astfel incat beneficiarul sa se poata baza pe consultant
3. Sa ajute beneficiarul sa vada lucrurile dintr-o alta perspectiva
4. Sa nu incerce sa forteze beneficiarul sa actioneze intr-un anumit mod si sa il faca sa inteleaga cauzele problemelor, sa ofere optiuni, sa explice efectele fiecareia dintre optiuni, sa-si ofere recomandarile, dar sa lase beneficiarul sa aleaga solutia
5. Sa ajute beneficiarul sa separe emotiile de ratiune, pentru a putea lua decizii obiective

Pentru a-i demonstra beneficiarului gradul de profesionalism, consultantul trebuie sa dea dovada de implicare, sa-si asume responsabilitati, sa fie onest si loial, sa aiba initiativa si sa asculte cu adevarat care sunt nevoile beneficiarului.

Pe scurt, un consultant profesionist este acela care poate castiga increderea beneficiarului. Pentru el este foarte important sa construiasca o relatie de colaborare cu beneficiarul. Acesta nu reprezinta doar o organizatie pentru care consultantul lucreaza pe o perioada determinata de timp, aduce rezolvarea problemelor pentru care a fost angajat si apoi trece la urmatorul beneficiar.

Pentru a stabili si a mentine o relatie de incredere cu beneficiarul, consultantul trebuie sa fie aproape de acesta si sa vina in intampinarea nevoilor lui. In discutiile pe care le poarta cu beneficiarul, consultantul trebuie sa foloseasca un limbaj pe intelesul lui pentru a-l ajuta sa inteleaga problemele cu care se confrunta si solutiile propuse. Chiar daca se afla pe pozitia de expert in domeniul respectiv, consultantul trebuie sa dea explicatii, nu instructiuni.

Multi consultanti considera ca rolul lor de a ajuta beneficiarul tine de cunostintele si experienta cu care vin in intampinarea problemelor organizatiei. Consultanta insa nu tine numai de expertiza, ea implica si o relatie de colaborare care se formeaza intre consultant si beneficiar, bazata pe incredere si pe capacitatea consultantului de a intelege si a raspunde la nevoile si politicile beneficiarului. Consultantul trebuie sa stie cum sa genereze atitudinea de colaborare din partea beneficiarului inca de la inceputul relatiei si sa o intretina pe tot parcursul procesului de consultanta.

Relatia consultant – beneficiar este un proces complex in cadrul caruia beneficiarul intelege si invata de la consultant pasii pe care trebuie sa-i urmeze pentru a demara si a face eficient un proiect nou sau pentru a face sa functioneze mai bine un proiect / departament / serviciu deja existent. Acest proces se produce cu sprijin din partea consultantului, insa este un proces intern al organizatiei beneficiare prin intermediul factorilor de management / de executie / de servicii proprii.

Christian Orendi
Project Consultant

Categorie: Articole consultanti

Consultanţă cu avans zero

Aveţi un plan de investiţie, de extindere şi/sau de modernizare a activităţii dumneavoastră? Acum aveţi posibilitatea, accesând Fondurile Structurale şi de Coeziune, să recuperaţi până la 70 % din investiţia realizată, ca ajutor financiar nerambursabil!

Finit Consult & Management SRL, membră a Finit Grup România, oferă servicii de consultanţă şi asistenţă pentru proiecte finanţate prin Instrumentele Structurale. Oferim asistenţă tehnică şi consultanţă pentru accesarea fondurilor de finanţare europene, serviciile noastre adresându-se întreprinzătorilor mici şi mijlocii, întreprinderilor mari, autorităţilor şi instituţiilor locale, regionale şi naţionale.

Finit Consult & Management SRL lansează o OFERTĂ UNICĂ pe piaţă! Astfel, vă acordăm CONSULTANŢĂ CU AVANS ZERO pentru contractele de consultanţă încheiate în perioada 1.11.2007 – 30.11.2007.

Pentru fiecare plan de investiţie vă oferim experienţa noastră în derularea de proiecte finanţate prin fondurile europene. Experţii noştri sunt alături de dumneavoastră pe tot parcursul proiectului, de la formularea ideii la implementarea acesteia.

Prezentaţi-ne proiectul dumneavoastră, solicitaţi informaţii suplimentare şi vă vom acorda consultanţă privind:
- eligibilitatea şi mărimea finanţării nerambursabile
- tipul investiţiilor eligibile
- redactarea cererii de finanţare nerambursabile
- pregătirea documentaţiei suport
- asistenţă pe durata implementării proiectului
- asistenţă şi consultanţă post – finanţare

Nu ezitaţi să ne contactaţi!

Categorie: Oferte

Romania, deficitara la spatiile comerciale

» Stocul de spatii comerciale pe mia de locuitori este foarte mic in Romania, ceea ce explica efervescenta constructiilor.
» Tara noastra se situeaza pe locul 9 in Europa dupa suprafetele totale inchiriabile care vor fi finalizate in 2007-2008.
» In 2008 se vor inaugura mai multi metri patrati de centre comerciale noi decat oricand altadata in istoria acestor centre.

Romania se numara inca printre tarile codase ale Europei in ceea ce priveste stocul de spatii comerciale inchiriabile. Aceasta situatie
“indica un mare potential de crestere si explica multitudinea de proiecte anuntate de developeri”, se arata in raportul asupra centrelor comerciale din Europa, publicat de consultantul mondial de real estate Cushman&Wakefield (C&W). Potrivit documentului citat, la sfarsitul lunii iulie 2007 totalul de metri patrati inchiriabili existenti in Romania era de 584.000 metri patrati. “Acest stoc este inca foarte mic, ajungand la o medie de 26,2 metri patrati la mia de locuitori, fata de 146,1 metri patrati in Cehia, 133 metri patrati in Polonia sau 110,5 metri patrati in Ungaria”, arata consultantul C&W.

Suflu nou in 2008
In functie de suprafetele totale inchiriabile care vor fi finalizate in 2007-2008, Romania se va situa printre fruntasele continentului, pe locul 9 in topul european. In 2007 bilantul pentru tara noastra va fi unul bun, consemnand inaugurarea a inca doua centre comerciale, in Iasi si Targu Mures. In 2008 centrelor comerciale existente li se vor adauga altele noi, in Suceava, Pitesti, Bacau si Braila. In total, in intervalul analizat, suprafata inchiriabila a centrelor comerciale autohtone va creste cu 850.284 de metri patrati.
Primele opt ocupante ale topului european vor avea cresteri mai mari: Rusia – 4.643.000 mp, Polonia – 1.487.230 mp, Spania – 1.267.321 mp, Turcia – 1.015.957 mp, Marea Britanie – 998.553 mp, Italia – 972.493 mp, Franta – 958.050 mp si Germania – 884.690 mp.

Anul viitor va marca si o premiera in istoria centrelor comerciale.
“Anul viitor se vor inaugura mai multi metri patrati de centre comerciale noi decat oricand altadata in istoria centrelor comerciale. Multe dintre tarile aflate in dezvoltare in Europa ocupa primele pozitii in topul european al centrelor comerciale anuntate. Totusi nu trebuie sa uitam pietele mature ale Europei de Vest, unde de asemenea se inregistreaza o activitate intensa de dezvoltare de centre comerciale”, a declarat John Strachan, Cushman&Wakefield’s Global Head of Retail. Potrivit raportului companiei, Europa are acum 105 milioane de metri patrati inchiriabili in centre comerciale deschise, dublu fata de suprafata inregistrata acum zece ani, de 58 de milioane de metri patrati. In 2008 suprafetei existente i se vor adauga inca 11,4 milioane de metri patrati, excluzand extinderile. Va fi o crestere de peste 38% fata de totalul inregistrat in 2007.

Putine proiecte finalizate
In ceea ce priveste Romania, raportul mai consemneaza existenta a foarte putine proiecte deja finalizate. Astfel, la sfarsitul anului 2006 Romania dispunea de un total de numai 560.000 metri patrati inchiriabili, putin comparativ cu suprafetele inchiriabile existente in alte tari ale Europei Centrale si de Est. Polonia avea 4,9 milioane de metri patrati, Cehia – 1,5 milioane de metri patrati, Ungaria – un milion de metri patrati.

Un alt studiu, elaborat de Research and Markets, arata ca pana in 2011 Romania va avea o suprafata totala inchiriabila totala de 3,57 mp in centrele comerciale, ceea ce va atrage branduri importante in domeniul modei.
Potrivit specialistilor imobiliari autohtoni, pe piata centrelor comerciale s-ar mai putea produce si o alta mutatie interesanta. Astfel, in viitorul apropiat centrele comerciale vor fi nevoite sa migreze din interiorul Bucurestiului – unde preturile terenurilor au devenit prohibitive – catre comunele limitrofe.
Drept urmare, vom asista la inaugurari de mall-uri in zonele rurale care vor compune viitoarea Zona Metropolitana a Capitalei.

Sursa: Romania libera, 25 octombrie 2007

Categorie: News

Credite subventionate

ANOFM a publicat noile Instructiuni privind acordarea de credite din bugetul de somaj pe anul 2007, pentru IMM-uri, unitati cooperatiste, asociatii familiale, persoane fizice autorizate, inclusiv studenti.

Suma de 45 miliarde de lei destinata creditarii in scopul crearii de noi locuri de munca, din bugetul de somaj pe anul 2007, este pusa la dispozitia solicitantilor cu mare intarziere. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Banca Comerciala Romana au semnat Instructiunile abia la inceputul acestei luni. Fata de anul
trecut, suma alocata pentru fiecare loc de munca nou-creat s-a dublat, fiind acum de 20.000 lei, fara ca suma totala a creditului sa depaseasca 1.500.000 lei pentru fiecare beneficiar de credit. Perioada maxima in care creditul acordat trebuie rambursat este de 3 ani in cazul finantarii cheltuielilor de capital, cu o perioada de gratie de 6 luni, si de un an pentru finantarea stocurilor de materii prime, materiale si obiecte de inventar.
Dobanda curenta aplicata creditelor este de 50 sau 25% din dobanda de referinta stabilita de BNR.
Informatii privind conditiile obtinerii de credit cu dobanda avantajoasa din bugetul de somaj se obtin la agentiile pentru ocuparea fortei de munca, la compartimentele de specialitate, sau pe internet la www.anofm.ro.

Sursa: Romanaia libera, 25 octombrie 2007

Categorie: News

Noutăţi în condiţiile de finanţare a pensiunilor

Cu toate că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 nu a fost încă aprobat de Uniunea Europeană, se poate spune că în următorii cinci ani, proiectele  de dezvoltare a satelor vor beneficia de fonduri europene de aproximativ 8,2 miliarde euro.

Banii provin din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi nu din Fonduri Structurale, cum  se poate crede în mod greşit, şi sunt direcţionaţi pe liniile de finanţare stabilite în PNDR 2007 – 2013 (supus la acest moment dezbaterii publice). FEADR este un instrument de finanţare creat de UE pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune.

Întreprinzătorii care doresc să îşi deschidă o pensiune turistică sau agro-turistică utilizând bani nerambursabili prin PNDR se încadrează la Axa III, Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”, componenta a). În cele ce urmează, vom prezenta principalele noutăţi pe care aceştia trebuie să le cunoască:

1. Minim 3 margarete şi maxim 15 camere pentru pensiunile turistice

Spre deosebire de programul SAPARD, atât de cunoscut românilor, PNDR 2007-2013 permite ca pensiunile să aibă maxim 15 camere, în loc de 10. Componenta a) din Măsura 313 poate acoperi mai multe tipuri de operaţiuni, după cum urmează:

i. construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice având până la 15 camere;

ii. construirea şi modernizarea infrastructurii aferente capacitaţilor de cazare, precum sisteme de apă/apă uzată, achiziţionare de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile etc.

„În cazul pensiunilor turistice, altele decât cele agro-turistice, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minim 3 margarete, iar pensiunile agro-turistice trebuie să dispună de minim o margaretă”, a declarat Eugen Ţicău, directorul Centrului Re-gional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit I, Iaşi.

Agroturismul este o îmbinare a activităţilor agricole cu serviciile turistice în interiorul unei gospodării agricole sau ferme, ce presupune contactul turistului cu activităţile gos-podăreşti şi asigurarea parţială a hranei din produse locale.

2. Doar microîntreprinderile înfiinţate la ţară pot face pensiuni cu bani din FEADR

O diferenţă foarte importantă între cele două programe este că Măsura 313 FEADR nu se mai adresează IMM-urilor, pe componenta generatoare de profit, ci strict microîntreprinderilor şi ONG-urilor.

În această categorie poate fi încadrat orice beneficiar care deţine cel puţin statutul de persoana fizica autorizată, mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 2 milioane euro.

Mai mult, aceste microîntreprinderi trebuie să fie înfiinţate de către persoane cu domiciliul în mediul rural şi să nu funcţioneze doar ca puncte de lucru a unor firme din localităţi urbane.

3. Pensiunile din staţiunile balneare nu intră la FEADR

O altă regulă este că pensiunile din staţiunile balneare şi balneo-climaterice nu pot fi finanţate din FEADR, însă, posibilii beneficiari, fie ei microîntreprinderi sau IMM-uri pot apela la Programul Operaţional Regional.

„Toate aceste noi reguli nu trebuie interpretate drept piedici, în comparaţie cu programul SAPARD. Din contra, fondurile de post-aderare fiind mai numeroase, s-a decis că este mai bine ca diversele categorii de beneficiari să fie orientate către fonduri de finanţare diferite, pentru ca absorbţia să fie mai mare”, a explicat Eugen Ţicău.

4. Proiectele simple vor fi gestionate la nivel de judeţ

Directorul Centru-lui Regional de Plăţi Iaşi a adăugat faptul că un mare avantaj, com-parativ cu programul SAPARD, este că cererile de finanţare nu vor mai fi depuse la Centrul Regional, ci beneficiarii se vor deplasa la Oficiul Judeţean de Plăţi din judeţul de provenienţă.

Astfel, un aplicant din Botoşani nu va mai trebui să se deplaseze până la Iaşi pentru a-şi depune proiectul. „Ca o notă generală, procedura de evaluare a proiectelor s-a simplificat mult, prin mutarea primului pas de evaluare a conformităţii dosarului la oficiile judeţene. Centrul Regional se va ocupa cu certificarea eligibilităţi proiectelor complexe. Proiectele simple vor fi gestionate în totalitate de către oficiile judeţene”, a mai spus Eugen Ţicău.

Diferenţa principală dintre un proiect simplu şi unul complex este dată de faptul că acesta din urmă implică lucrări de construcţie şi montaj, precum şi achiziţii multiple.

5. Declaraţie pe propria răspundere, în loc de extras de cont de la bancă

Potrivit directorului Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit I Iaşi, „cel mai important avantaj pe care îl aduce FEADR este acela că s-a renunţat la extrasul de cont care trebuia prezentat în momentul depunerii cererii de finanţare.
Acesta a fost înlocuit cu o declaraţie pe propria răspundere că beneficiarul va dispune de fondurile necesare în momentul când va trebui să facă plăţile.
Agenţii economici trebuie să fie totuşi foarte atenţi la etapa de buget şi să ţină cont de gradul de angajare financiară pe care poate să îl suporte firma”, a afirmat directorul Centrului Regional de Plăţi Iaşi.

6. Fără restricţie de origine la bunurile achiziţionate

O altă diferenţă faţă de SAPARD este că pentru achiziţii s-a propus eliminarea clauzei de origine a bunurilor. Astfel, beneficiarii nu mai sunt obligaţi să achiziţioneze doar bunuri şi servicii cu provenienţă UE sau din ţări candidate.

7. Între 55 şi 70% finanţare nerambursabilă, dar nu mai mult de 200.000 euro

Suma maximă nerambursabilă care poate fi obţinută pentru o pensiune turistică este cuprinsă între 55 şi 70% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 200.000 de euro, diferenţa fiind asigurată de beneficiar.

Intensitatea sprijinului nerambursabil variază în funcţie de mai multe criterii:

- 70% pentru tineri şi femei cu domiciliul în spaţiul rural care îşi propun activităţi de agro-turism;

- 65% pentru proiectele ce îşi propun investiţii în infrastructuri de primire turistice ce păstrează amenajarea interioară în stil tradiţional;

- 60% pentru tineri şi femei cu domiciliul în spaţiul rural sau pentru proiectele care sunt cuprinse într-o strategie de dezvoltare la nivel regional/judeţean/local;

- 55% pentru alte categorii care nu îndeplinesc criteriile mai sus menţionate.

Pentru acele proiecte de turism care includ şi investiţii de producere a energiei din surse regenerabile, intensitatea sprijinului pentru achiziţionarea echipamentelor specifice şi montajul acestora va fi de 70%.

8.Cheltuieli eligibile şi neeligibile

Pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje şi echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate de întocmirea proiectului, precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţa, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%.

Pe lista achiziţiilor neeligibile sunt trecute procurarea de clădiri în leasing, achitarea de impozite şi taxe vamale, costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie, comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare, cheltuieli pentru cumpărarea de echipament second-hand, investiţii realizate de fermierii care au activitate de bază pescuitul şi/sau acvacultura.

Condiţii generale pentru posibilii beneficiari

Pentru a primi finanţare nerambursabilă prin PNDR pentru construirea unei pensiuni, trebuie îndeplinite mai multe condiţii:

• beneficiarul trebuie să-şi desfăşoare activitatea în spaţiul rural;

• micro-întreprinderea de tip start-up trebuie să fie înregistrată în spaţiul rural, iar cel puţin 50% din angajaţi trebuie să aibă domiciliul în spaţiul rural;

• în cazul investiţiilor în agro-turism, beneficiarul trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării;

• beneficiarul trebuie să prezinte un plan de afaceri şi să nu fie în dificultate financiară;

• scopul investiţiei trebuie păstrat cel puţin cinci ani de la finalizarea proiectului;

• construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să păstreze arhitectura specifică locală şi să se încadreze în prevederile PUG;

• pentru investiţiile noi în structurile de primire turistice sau agro-turistice, suprafaţa de teren aferentă trebuie să fie de cel puţin 1.000 metri pătraţi (suprafaţa construită plus suprafaţa terenului din jurul construcţiei);

• beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada calificării pentru activitatea propusă sau să o dobândească până la finalizarea proiectului;

• beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective, inclusiv cele de mediu şi să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului sau dreptul de concesiune pe o perioada de cel puţin 10 ani;

• beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului şi că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la trei ani fiscali;

Proiectele care nu au primit finanţare pe SAPARD pot fi „cosmetizate” pentru FEADR

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc prin care se vor acorda, pâna în anul 2013, fonduri nerambursabile de a-proximativ 8 miliarde euro. Similar cu SAPARD, şi FEADR se va baza pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private.

FEADR poate fi accesat în baza a două documente cheie: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 şi Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală.

Priorităţile PNDR sunt concretizate în patru domenii sau axe:

• Axa I „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” – 42,19% din totalul fondurilor, reprezentând suma de 3,17 miliarde de euro;

• Axa II „Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale” – 25% din fonduri, în suma de 1,88 miliarde euro;

• Axa III “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” – 26,31% din fonduri, totalizând suma de 1,98 miliarde euro;

• Axa IV „LEADER” va primi 2,5% din total, adica 0,19 miliarde euro.

Alocarea financiară a măsurii 313, din care se vor finanţa proiectele de pensiuni turistice în perioada 2007-2013, este de 837.316.726 euro, din care 80% reprezintă contribuţia FEADR, iar diferenţa provine de la bugetul naţional. Pentru cheltuieli publice efective revine suma de 544.255.872 euro.

„Până la sfârşitul anului în curs nu există şanse reale ca măsura 313 să fie lansată. Astfel, potenţialii beneficiari mai au timp să se pregătească. De menţionat este faptul că şi proiectele de pensiuni care nu au reuşit să fie finanţate prin programul SAPARD pot fi adaptate la FEADR, ţinând cont de cerinţele noului program. Cel mai util instrument în acest sens nu este altul decât ghidul solicitantului care va fi lansat după aprobarea PNDR 2007-2013 de către instituţiile europene. Din păcate, nu se poate vehicula un termen exact în acest sens”, a mai spus Eugen Ţicău.

Lansarea primelor măsuri se lasă aşteptată

Cu toate acestea, autorităţile naţionale au anunţat faptul că primele măsuri care vor fi lansate sunt cele care se adresează sectoarelor cu nevoie urgentă de infuzie de capital:

• Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”;

• Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate pentru procesarea produselor agricole şi silvice”;

• Măsura 322 „Renovarea şi dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea nevoilor de bază, pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, cu alte cuvinte refacerea infrastructurii de apă, canalizare, drumuri comunale, gaz metan, reţea de joasă tensiune pentru iluminat public. În cazul acestora, se vehiculează că ar exista şanse să fie lansate până la sfârşitul anului 2007.

Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi va fi acordat pe baza unor criterii de prioritizare.
Plafonul maxim al costului total eligibil pe proiect nu poate depăşi 300.000 euro.

Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu poate depăşi plafonul de 200.000 euro/beneficiar pentru o perioadă de minim trei ani fiscali, conform regulii „de minimis”.

În conformitate cu prevederile articolului 71 aliniatul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 se va constitui un sistem de management al riscului, prin cofinanţarea cheltuielilor ocazionate de contribuţia Ministerului ADR la înfiinţarea de fonduri locale de garantare rurală pentru acordarea de garanţii cât şi la constituirea unui fond de contra-garantare în scopul diminuării ris-cului.
Sistemul de garantare rurală va respecta prevederile art. 50-52 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.

În comparaţie cu SAPARD, FEADR susţine cu precădere pensiunile agro-turistice

Prin Programul SAPARD, respectiv prin Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” au fost susţinute şi investiţiile pentru turismul rural, inclusiv construirea de pensiuni turistice şi agro-turistice, în perioada de pre-aderare.

Raportul de monitorizare din martie 2007 arată că în intervalul august 2002 – septembrie 2006, au fost contractate 727 proiecte pe turism la nivel naţional cu o valoare de aproximativ 64 milioane euro, din care 121 au fost finalizate. Din totalul proiectelor contractate au rezultat aproximativ 13.000 locuri de cazare, iar cele 121 proiecte finalizate au creat aproximativ 726 de locuri de muncă.

„Potrivit datelor statistice, Regiunea Nord-Est a stat foarte bine la numărul de proiecte SAPARD depuse atât de mediul privat, cât şi de autorităţile locale pe toate măsurile de finanţare”, a concluzionat reprezentantul Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit (CRPDRP) Iaşi, remarcând următoarele rezultate:

• Judeţul Suceava a fost lider naţional cu 315 proiecte a căror valoare totală se ridica la aproximativ 150 milioane de euro, ceea ce înseamnă peste 211 euro pe cap de locuitor.

• Iaşul, care ocupă locul 3 la nivel naţional ca valoare totală a fondurilor europene atrase, a depus 236 de proiecte în sumă totală de 116,4 milioane euro, raportând o cotă de 141,2 euro pe cap de locuitor. Iar pe Măsura 3.4, au existat 296 de proiecte depuse, cu o valoare de peste 41 milioane euro.

„Cu toate acestea, nici un proiect de spaţiu de cazare depus în Regiune nu a fost pentru pensiune agro-turistică. Probabil pentru că obligativitatea de a asigura cea mai mare parte a alimentelor din producţie proprie este mai greu de îndeplinit.

De aceea, prin PNDR, se sprijină în principal acest tip de pensiuni printr-un procentaj de până la 70% fonduri nerambursabile. Rămâne de văzut dacă acest argument va convinge micii întreprinzători din mediul rural să îşi deschidă pensiuni agro-turistice”, a afirmat în încheiere Eugen Ţicău, directorul Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit (CRPDRP) Iaşi.

Sursa: Financiarul,  25 octombrie 2007

Categorie: News

Achizitiile publice – supravegherea modului de atribuire a contractelor

In sistemul legislativ de atribuire a contractelor de achizitii publice survin frecvent modificari importante. Sursa acestora o reprezinta complexitatea domeniului ca atare, la care se adauga situatiile concrete pe care le evidentiaza practica achizitiilor publice, situatii care, in ordine procedurala, impun corectii succesive.

O atare situatie este ilustrata si de recent emisul Ordin nr. 11 a.c. al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Regulamentul are ca obiect reglementarea metodologiei de supraveghere de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice a modului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de concesiune de servicii.

In exercitarea functiei de supraveghere a achizitiilor publice, activitatile A.N.R.M.A.P. sunt: a) constatarea faptelor prin care se incalca sau se eludeaza prevederile legale in domeniul achizitiilor publice; b) sanctionarea faptelor prevazute la lit. a), in masura in care acestea constituie contraventii; c) utilizarea masurilor prin care se pot preveni, stopa sau remedia efectele produse de incalcarea sau eludarea prevederilor legale in organizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, altele decat aplicarea de sanctiuni.

A.N.R.M.A.P. indeplineste activitatile de control prin: a) controlul planificat pe baza planului lunar de supraveghere; b) controlul neplanificat, ca urmare a unor sesizari primite de la terti sau ca urmare a sesizarii din oficiu.

Activitatile derulate in scopul indeplinirii functiei de supraveghere nu pot depasi, in nicio situatie, atributiile si competentele conferite A.N.R.M.A.P. prin actele normative in vigoare.

Procedura de supraveghere

Procedura de supraveghere se efectueaza de echipa de control, in baza ordinului de control, respectand urmatoarele etape:

a) transmiterea catre autoritatea contractanta a comunicarii privind inceperea procedurii de supraveghere;

b) efectuarea controlului procedurilor de atribuire aplicate de autoritatile contractante;

c) intocmirea notei de control care va contine toate informatiile cu privire la autoritatea contractanta, echipa de control, contractul de achizitie publica si procedura urmata in vederea atribuirii acestuia;

d) intocmirea, daca este cazul, a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor si/sau utilizarea masurilor de prevenire, stopare sau remediere a efectelor.

Pentru efectuarea activitatii de control in bune conditii, autoritatea contractanta supusa procedurii de supraveghere are obligatia de a pune la dispozitia echipei de control toate documentele si actele solicitate in termenele stabilite, precum si un spatiu adecvat desfasurarii acestei activitati, in cadrul sediului propriu.

Procedura de supraveghere se poate desfasura si la sediul A.N.R.M.A.P., cu respectarea prevederilor acestui regulament.

Echipa de control isi desfasoara activitatea in baza ordinului de control.

Ordinul de control va contine numele si prenumele agentilor constatatori, numarul legitimatiilor de control, autoritatea contractanta, obiectivele, perioada si locul desfasurarii procedurii de supraveghere. In cazul in care pe parcursul desfasurarii procedurii de supraveghere se constata si alte incalcari ale prevederilor legale, altele decat cele sesizate initial, sau ca documentatia pusa la dispozitia echipei de control necesita o perioada mai mare de analiza decat cea prevazuta initial in ordinul de control, perioada de efectuare a procedurii de supraveghere poate fi extinsa cu aprobarea presedintelui.

Sursa: Tribuna Economica, 24 octombrie 2007

Categorie: News

Finanţarea activităţilor privind soluţii e-business

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei va lansa, în noiembrie, trei proiecte de finanţare pentru IMM-uri, a anunţat ministrul Comunicaţiilor, Iuliu Winkler.

Primul proiect – „Dezvoltarea e-Economiei” – se va axa pe suportul pentru implementarea sistemelor informatice integrate destinate managementului afacerilor. Operaţiunea va avea un grant maxim de 1,02 milioane lei.

Rata maximă de cofinanţare pentru IMM-uri va fi de 65% pentru componenta de investiţii, de 50% pentru componenta de consultanţă sau de 45% pentru componenta de instruire specifică. Alocarea financiară a programului va fi de 68 de milioane lei.
Sumele sunt destinate achiziţionării de echipamente software, servicii de consultanţă şi training pentru implementarea sistemelor pentru relaţii cu clienţii.

Potrivit sursei citate, cel de-al doilea proiect este destinat dezvoltării sistemelor de comerţ electronic a IMM-urilor. Grantul va fi de maxim 1,4 milioane de lei, iar rata maximă de cofinanţare va fi de 65% pentru investiţii, 50% pentru consultanţă şi 45% pentru instruire. Programul vizează implementarea sistemelor informatice de comerţ electronic şi e-payment pentru licitaţii şi tranzacţii electronice securizate. Alocarea financiară pentru acest program valorează 37,4 milioane lei.

Pentru programul de susţinere a utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, care include operaţiunea de sprijinire a accesului la broadband şi la serviciile conexe, a fost direcţionat cu grant de 85.000 de lei cu o rată maximă de cofinanţare de 80% pentru IMM-uri şi de 95% pentru ONG-uri.

Activităţile eligibile pentru obţinerea fondurilor vor fi conectarea la Internet broadband, precum şi serviciile conexe necesare. Pentru acest proiect, depunerea de proiecte a IMM-urilor poate fi făcută între lunile ianuarie-aprilie 2008. Suma alocată întregului program este de 30,6 milioane lei.

Sursa: Financiarul , 25 octombrie 2007

Categorie: News

Peste 646 milioane de euro pentru cercetare inovare dezvoltare

Proiectele de cercetare şi inovare ale institutelor de specialitate sau ale IMM-urilor ar putea primi finanţări de 200 milioane euro din fonduri structurale, până la sfârşitul acestui an.

Fondurile structurale destinate domeniului cercetării se ridică la 646 milioane euro pentru următorii şapte ani.

Valoarea proiectelor depuse pentru obţinerea fondurilor structurale trebuie să se încadreze între trei şi 20 milioane euro, iar finanţarea europeană va constitui până la 50% din această valoare.

Peste 90 la sută din fondurile structurale pentru cercetare sunt distribuite institutelor româneşti de specialitate şi firmelor care aplică cu proiecte de cercetare-dezvoltare pe baze competiţionale.

Pentru a veni în ajutorul cercetătorilor care doresc să obţină bani europeni dar nu pot investi jumătatea de cofinanţare din proiect, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) a semnat un acord de parteneriat cu Banca de Export-Import a României (Eximbank) prin care această bancă va acorda mai uşor credite cercetătorilor care primesc finanţare din bani UE.

Firmele care depun proiecte de cercetare şi inovare pentru obţinerea fondurilor structurale pot apela la Eximbank pentru a susţine restul de 50 la sută din valoarea proiectului.

Sursa: Amos News , 19 octombrie 2007

Categorie: News

Finantari nerambursabile

Un numar de 389 de firme vor beneficia de finantarile nerambursabile de aproape 40 milioane lei acordate prin Programul de investitii 2007 pentru dezvoltarea firmelor nou infiintate si a microintreprinderilor, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL).

Lista solicitantilor de fonduri pentru investitii ramane insa deschisa pana la epuizarea sumelor alocate, pentru firmele care au fost declarate eligibile, dar au obtinut un punctaj mai mic decat cele care vor primi fondurile acordate de stat. Pe lista de asteptare sunt inscrise 181 de firme, potrivit informatiilor furnizate ROMPRES de reprezentantii Ministerului pentru IMM.

Pentru obtinerea finantarilor prin intermediul acestui program s-au inscris 2.271 de firme.

Ajutorul financiar nerambursabil acordat firmelor nu poate depasi echivalentul in lei a 10.000 euro, pentru intreprinderi nou infiintate si microintreprinderi sau echivalentul in lei a 50.000 euro, in cazul intreprinderilor mici si mijlocii. Finantarea nu poate acoperi mai mult de 60% din valoarea proiectului de investitii.

Contributia proprie a beneficiarului eligibil trebuie sa fie de minimum 15% din valoarea proiectului de investitii, in numerar.

MIMMCTPL a incheiat conventii de colaborare cu noua institutii de credit pentru dezvoltarea firmelor nou infiintate si a microintreprinderilor prin intermediul Programului de investitii 2007.

Institutia de credit va acorda beneficiarilor eligibili ai programului un credit de finantare, reprezentand minimum 25% din valoarea proiectului de investitii, credit acordat in conditiile de piata si care nu este garantat de stat.

Sursa: Tribuna economica , 19 octombrie 2007

Categorie: News

Ministerul Comunicatiilor ghideaza accesarea fondurilor europene

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) a lansat marti Ghidul Beneficiarului pentru informarea potentialilor beneficiari finali privitor la accesarea fondurilor europene din domeniul Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor (TIC).

“Pe site-ul MCTI s-a publicat pentru consultare Ghidul Beneficiarului pentru operatiunile ce vor fi lansate in perioada urmatoare. Prin publicarea Ghidului urmarim sa concepem un program de informare a posibililor beneficiari, mai ales pentru IMM-uri, dorindu-se in acelasi timp si un feed-back din partea celor care intentioneaza sa aplice pentru obtinerea de fonduri structurale”, a spus ministrul Iuliu Winkler in cadrul conferintei de presa de la sediul MCTI.

Ghidul beneficiarului poate fi consultat pe site-ul MCTI, la sectiunea „Fonduri structurale”, Informatii utile. Comentariile, observatiile si intrebarile pot fi trimise pe adresa fonduri@mcti.ro

Sursa: www.bloombiz.ro , 16 octombrie 2007

Categorie: News